COACHING PENTRU ANGAJAREA FEMEILOR ÎN SECTORUL DIGITAL PENTRU PROMOVAREA EGALITĂȚII DE GEN PE PIAȚA MUNCII

Prejudecățile la locul de muncă se manifestă adesea într-o varietate de moduri. Acest lucru ar putea apărea în forme directe care inhibă avansarea în carieră a femeilor, de exemplu diferența de salarizare și stereotipurile ocupaționale. Acest tip de discriminare directă blochează accesul femeilor la locuri de muncă, beneficii și promovări.

Pe de altă parte, pot exista cazuri de discriminare indirectă care nu sunt imediat evidente sau pot fi atribuite unor acte directe de discriminare. După cum o definește Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului, „discriminarea indirectă este atunci când o dispoziție, un criteriu sau o practică aparent neutră ar pune persoanele de un sex într-un dezavantaj special în comparație cu persoanele de celălalt sex, cu excepția cazului în care această dispoziție, criteriu sau practică este justificată în mod obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de realizare a acestui scop sunt adecvate și necesare”. Prin urmare, chiar și în situații care ar putea părea neproblematice, discriminarea poate fi prezentă.

Ca exemplu de discriminare indirectă, se poate considera că atitudinile, imaginile stereotipe și noțiunile creează idei preconcepute prin care femeilor și bărbaților li se atribuie social și cultural caracteristici și roluri determinate și limitate de genul lor (EIGE, Glosar și Tezaur). De multe ori se așteaptă ca femeile să aibă atât roluri comunitare, cât și rol de îngrijire, în timp ce bărbații au roluri complet opuse ca lideri și principalii furnizori financiari ai gospodăriei. Prin urmare, bărbații ar putea fi considerați mai potriviți pentru poziții care necesită anumite abilități sau capacități (de exemplu, conducere, posibilitatea de a avea un program flexibil) în comparație cu femeile care sunt percepute a avea un dezavantaj în performanță la același nivel. Acest tip de stereotipuri reprezintă un obstacol serios în calea avansării în carieră a femeilor, deoarece creează implicit condițiile discriminării profesionale. Aceste tipuri de percepții sunt mai evidente în sectorul digital. Chiar și în cazurile în care femeile reușesc să urmeze progresul în carieră în domeniile lor, ele fac adesea acest lucru confruntându-se cu discriminarea profesională bazată pe gen pe parcurs. De exemplu, femeile se pot confrunta în continuare cu discriminare din cauza statutului lor de mame reale sau potențiale. În acest context, depășirea așteptărilor și stereotipurilor legate de rol de gen este adesea o provocare cu care se confruntă femeile care caută o carieră și succes.

Prin urmare, dincolo de atragerea și recrutarea femeilor pe piața digitală a muncii, există și problema reținerii acestora în sector. „Participarea femeilor pe piața digitală a muncii scade odată cu vârsta: femeile sub 30 de ani cu o diplomă în TIC reprezintă 20% din sectorul TIC, față de 15,4% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 31 și 45 de ani și 9% dintre femeile peste 45 de ani.” . Acest lucru este adesea explicat ca „conducta scursă” și, în acest caz, se referă la scurgerile femeilor de la locurile de muncă din TIC din cauza lipsei de progres în carieră la roluri de conducere senior.

Prin urmare, am putea ajunge la concluzia că este important ca femeile să recunoască și să detecteze discriminarea directă și indirectă la locul de muncă. Discriminarea la locul de muncă poate apărea între colegi, angajat și angajator sau între un angajat și o terță parte și poate fi îndreptată către un angajat individual sau un grup de angajați. Adesea, unele femei nici măcar nu sunt conștiente că unul dintre drepturile de bază pe care le au este să nu fie discriminate, ceea ce constituie discriminare și pot refuza să o recunoască ca atare.

Sfaturi de coaching pentru sprijinul împotriva discriminării la locul de muncă:

• Oferiți sfaturi despre cum să combateți discriminarea online (cum să raportați un comentariu/un mesaj pe diferite platforme).
• Informați despre mecanismele specifice țării care abordează discriminarea pe piața muncii (de exemplu, menționați autoritățile specifice).
• Mentorat – implicarea cu alte femei de pe piața muncii care s-au confruntat cu discriminare pe piața muncii și schimb de opinii.
• Construirea rezilienței digitale și a unei abordări critice – recunoașterea știrilor false, găsirea echilibrului în utilizarea instrumentelor digitale.